Bomba cu ceas. Tic tac, tic tac

Nu o data am auzit invocat argumentul „e ceasul
biologic”, invocat, de regula, in chestiuni ce tin de relatii, camin, cuib, cum
vreti sa le spuneti. Sincer vorbind, nu am auzit niciodata aceste cuvinte
rostite din gura unui barbat, la persoana I singular. Asta ar fi chiar haios!
Singurele persoane care invoca ceasul biologic drept argument suprem, scuza
imuabila a oricarei decizii mai mult sau mai putin inspirate, sunt femeile.
 
Cum „face” acest ceas biologic? Exista o alarma
presetata care se declanseaza odata cu trecerea unui prag de varsta anume? Cum
suna? La 25 de ani incepe sa ticaie invers, precum o bomba armata … tic -tac,
tic-tac, cu mesaj aferent – „Mai ai 5 ani pana la prima varsta critica! Ar fi
bine sa faci ceva cu viata ta. Get a real job!”.
 
5 ani mai tarziu, alarma incepe sa ticaie mai
repede si prinde si mai mult glas – „Ai 30 de ani. Oi fi avand tu o slujba
buna, +/- barbat stabil, dar ovulele tale nu mai functioneaza ca odinioara….
Hurry!”. Tic-tac, tic-tac, tic-tac…
 
35 de ani: „Ultima strigare. Inca mai poti face un
copil! Banii adunati cu sarg te vor ajuta la medici, tratamente de fertilitate
si programari la clinici.” Panica-i mare si anii par ca se scurg mai repede ca
la oricare varsta.
 
40 de ani: „Ding Dong! Time’s up. Ce facusi femeie?!?”
 
Departe de mine gandul sa ma amuz pe seama
ceasurilor biologice ambulante de pretudindeni, recte femeile. Departe de mine
gandul de a face haz de necazul lor. Nu sunt, recunosc, la niciunul din
pragurile critice evocate mai sus. Nici n-am auzit vreun ticait suspect pana
acum in ureche/suflet/ ovule . Drept e ca, fiind foarte aproape, mi-am ascutit
simturile in toate aceste zone si incerc sa decriptez orice cod de alarma as
primi. N-am primit nimic pana acum.
 
Veti spune atunci, cu ce drept perorez, oarecum
sarcastic, de mai bine de 1500 de semne, despre orologii interioare. Am in jur
prietene cu varste critice. Cunosc femei care, din pricina ticaitului
insistent, au facut anumite alegeri si au luat decizii pe care nu le mai pot
revoca. Mai toate declama justetea gesturilor si a faptelor, insa,
uneori, unda de regret se citeste lesne printre randuri.
 
Nu cred ca aniversarea varstei de 25 de ani
trebuie sa sperie o femeie suficient incat sa spuna DA primului barbat care
cuteaza a-i pica in geunchi, cu un inel aferent in plisc. Nu cred, asemenea, ca
sabia varstei de 30 de ani de deasupra capului trebuie sa ameninte intr-atat
incat, de pilda, sa faci rapid un copil, trecand peste dorintele barbatului de
langa tine. In fine, mai cred ca 40-ul rotund pe care-l vezi pe maini, la coada
ochilor, sau la baza gatului, n-ar trebui sa fie-o scuza incontestabila pentru
delasare, pierderea senzualitatii, a feminitatii si, de ce nu, a sexualitatii.
Pentru toate astea si pentru inca multe, imi arunc, iaca, o parere, pe fibra
optica ce-mi iese din casa.



Leave a Reply

(insereaza codul din stanga)
Weblog

Toate drepturile rezervate Weblog.ro

X